25-OH-vitamina D este un nutrient esențial care joacă un rol important în homeostazia calciului și sănătatea osoasă. Deficitul sever al vitaminei D cauzează rahitismul și/sau hipocalcemia la sugari și copii și osteomalacia la adulți sau adolescenți după închiderea cartilajelor de creștere. Rahitismul reprezintă o afecțiune a cartilajului de creștere caracterizată prin scăderea osificării encondrale la nivelul cartilajului de creștere și apoptoza condrocitelor, având drept consecințe: deformarea cartilajelor de creștere, închiderea tardivă a fontanelelor, erupție dentară întârziată, hipoplazia smalțului dentar, hipertrofia articulațiilor costocondrale (mătănii costale), evazarea rebordului costal (șanț Harrison), deformarea diafizelor oaselor lungi, deformarea în cupă a metafizei radiusului („brățări rahitice“).
Deficitul sever al vitaminei D poate fi, de asemenea, asociat cu hipocalcemia, care poate provoca tetanie sau convulsii.
Osteomalacia reprezintă mineralizarea osoasă anormală a osului deja format și, deși coexistă în cazul rahitismului, termenul este utilizat de obicei pentru perioada de vârstă în care creșterea osului s-a încheiat. Există consecințe clinice și ale deficitului ușor (insuficienței) de vitamina D – nivelurile cronic scăzute de vitamina D fiind asociate cu densitate minerală osoasă scăzută și modificări ale markerilor ce reflectă calitatea osului, chiar și în absența rahitismului.
Diagnosticul se pune pe istoric, examen fizic, evaluare biochimică și examen radiologic.
Vitamina D (calciferolul) se găsește sub formă de ergocalciferol (vitamina D2) – sintetizat predominant în plante sub acțiunea luminii ultraviolete (UV) și colecalciferol (vitamina D3) – sintetizat la nivelul pielii (în stratul profund al epidermei și în derm). Sursele de vitamina D din hrană sunt: peștele gras, uleiul de ficat de pește (cod), dar în cantități mari există riscul intoxicării cu vitamina A, ciupercile, gălbenușul de ou și ficatul (conțin în mod natural vitamina D), dar și produsele îmbogățite artificial cu vitamina D (cerealele pentru mic dejun, sucul de portocale, laptele formulă etc.).
Sursa principală de vitamina D este însă pielea, sinteza vitaminei D la nivelul tegumentelor fiind dependentă de o serie de factori geografici (latitudine, anotimp, gradul de însorire și de poluare) și personali (timpul petrecut în aer liber, vârstă, compoziție corporală, gradul de pigmentare a pielii, factori genetici). Pentru sinteza adecvată a vitaminei D în lunile de vară, copiii cu pielea închisă la culoare necesită 30 de minute de expunere la soare/săptămână (doar în scutec), fără creme de protecție solară, sau 2 ore/săptămână îmbrăcați, dar cu capul descoperit.
Indicații de dozare a 25 OH vitamina D la gravidă – dozarea se va face la sfârșitul trimestrului II de sarcină, preferabil între săptămânile 24-28 de sarcină – gravida sub 18 ani; – gravida peste 35 de ani; – marile multipare (peste 3 sarcini); – gravida cu diabet zaharat; – gravida obeză (IMC peste 30 kg/mp);
Vezi detalii